Prieteni!
Astazi mi-am adus aminte, chiar acum, pe seara, de felul in care mergeam cu trupa la multe concerte in tara...Asta, in perioada 1996-1998, atunci cand intr-adevar festivalurile de gen se intamplau cel putin anual, cu o constanta demna de invidiat.
Inevitabile, in acest gen de deplasari, erau noile prietenii, mai ales cu celelalte trupe care ne insoteau la manifestarile organizate prin tara.
Unele din primele trupe cu care ne-am imprietenit, prin 1995-1996, au fost Abigail si God. Trebuia sa gasim mereu diverse locuri in care sa facem repetitii...asa ca la primele concerte date in Bucuresti ne-am imprietenit cu trupele de acelasi gen din orasul nostru, "profitand" mai tarziu de pe urma relatiilor sau cunostintelor lor. Cu Abigail am impartit un loc de repetitii in subsolul unei cladiri sinistre, de pe langa Gara Basarab, unde alergau sobolanii pe tevile de incalzire. Era bine insa, pentru ca aveam unde sa repetam, era un spatiu mare si baietii ne ofereau sonorizarea lor contra setului de tobe adus de noi. Tobele astea cumparate de Victoras ne-au ajutat mereu sa ne imprietenim. Glumesc.
Cu baietii de la Abigail mai suntem prieteni si acum si ne intalnim la diverse concerte prin capitala. Tobarul lor de atunci, George, acum la L.O.S.T. era mereu o prezenta amuzanta, cu care ne petreceam serile de caterinca intrate in obisnuinta pe la diverse concerte in toata tara. Imi aduc aminte de un concert ratat (din cauza unei chitari prost imprumutate, care nu a mai vrut sa functioneze pe scena!) la Ramnicu-Valcea, unde George ne-a ajutat sa ne revenim din depresii.
Nu va puteti inchipui cred noptile de pe la festivaluri, atunci cand stateam si 20 de oameni in camera, prieteni, trupeti, prietene, etc., claie peste gramada, dar fericiti ca show-ul a iesit bine si ca suntem din ce in ce mai cunoscuti.
God a fost alta trupa cu care ne-am imprietenit rapid, cu care am scos chiar un split LP. Castoru si Gelu, cei care acum sunt in Portugalia si continua proiectul (vad acum transformat de la white metal la viking metal), alaturi de ceilalti colegi ai lor, erau pe vremea aceea foarte bine vazuti, iar noi le apreciam vigoarea si diversitatea stilului abordat pe demo-urile editate pana in 1996.
Taine sunt trupa cu care obisnuiam sa ne vedem la concertele din tara si doar atat...intre timp, am devenit prieteni si am ales chiar studioul lor de inregistrari pentru a edita ultimul single, devenit si videoclip, Shadow Boxing.
Am repetat in aceeasi camaruta cu Kratos, pentru mult timp. In perioada "Preoteasa" s-a intamplat acest lucru, pe vremea cand obisnuiam sa repetam in Casa de Cultura din Bucuresti, unde obtinusem alaturi de ei un spatiu destul de micut, dar sigur. Claparul lor ne-a ajutat cu partile electronice din piesele Warganism si The Resurrection, aparute in anul 2000.
Am ajutat multe trupe mai tinere decat noi, daca putem spune asta, atunci cand aceia aveau nevoie de scule la festivaluri. Ca de obicei, instrumentele aduse de Victoras primau in imprumuturile noastre. Acest lucru era insa normal, deoarece si noi obisnuisem sa fim ajutati de altii, pe cand incepusem de putin timp treaba cu formatia.
O chestie misto intamplata in contextul imprietenirii noastre cu colegi din alte formatii a fost cea legata de primele intalniri cu Negura Bunget. Acestea au avut loc in perioada cand inregistram primul LP, Gargoyles, la Timisoara. Noi stateam acasa la un guru al metalului autohton din acea perioada, Adi Mihailov, boss-ul de la Bestial Records. Am stat la el pe perioada a 2 saptamani, timpul in care am inregistrat albumul, intr-un studio din Timisoara (un oras despre care vom mai vorbi aici). Intr-o seara, baietii de la Negura Bunget au venit in vizita si ne-au gasit, spre surprinderea lor, asezati la TV, urmarind, bineinteles, Cartoon Network. Cu ei am ramas buni prieteni (chiar daca poate la prima vedere i-am socat putin:)).
De Nicu, de la Avskild, am tot pomenit in acest blog, el ramane un foarte bun prieten al nostru si se regaseste in multe intamplari din ultimii ani.
Sa nu uitam nici de Rising Shadow, Paul, Alberto si ceilalti, de o varsta cu noi, activi si acum si in momentul in care incepusem sa demaram demo-urile Dies Irae. Eram colegi de top la Radio 21, pe vremea cand metalul inca mai conta pe astfel de posturi de radio. A fost o perioada plina de evenimente, iar anul 2006 ne-a aratat ca astfel de vremuri revin pentru scena metalica romaneasca.
0 comments:
Trimiteți un comentariu