Baietii de la Green!

Trebuia sa ne aducem aminte putin si de baietii din Green Hours, bunii prieteni Ionut si Nicu. Dupa cum spuneam, la vremea cand ne-am intalnit pentru prima oara, in 2001, Nicu era un fan declarat al trupei si printr-un concurs fericit de imprejurari, am stabilit cu el (Nicu e administratorul barului) sa repetam in fiecare weekend, dimineata, acolo. In schimbul acestui favor, noi am oferit setul de tobe pentru orice concert din Green Hours, deoarece ei aveau destule probleme in gasirea acestor instrumente, de 2-3 ori pe saptamana, la diverse evenimente de jazz, etc.



In acelasi timp, ne-am imprietenit si cu Ionut, amicul lui Nicu, pe atunci barman in Green Hours. Si totodata cu Voicu, patronul barului, un domn care ne-a inteles mereu si care a facilitat desfasurarea unor evenimente Dies Irae in barul de pe Calea Victoriei.

Cred ca multi dintre angajatii acelui bar ne urasc inca, pentru ca ii deranjam in diminetile calme de duminica, mai ales iarna, atunci cand ei nu se pot retrage pe terasa, terorizati de sound-ul brutal specific repetitiilor noastre. Cred ca multi ne-au si invatat piesele, de la Dies Irae sau de la Phobia.
Nicu a si cantat in vreo 2 concerte cu noi, ca guest vocalist pe "I Built The Symmetry of Chaos" si de fiecare data cand poate sa ne ajute, o face, in diverse feluri. El canta la randul lui metal, in trupa Avskild. Mereu obosit, din cauza concertelor si evenimentelor din Green Hours (teatru, etc.), Nicu e de multe ori prezent la repetitiile matinale de duminica ale trupei Dies Irae, aranjand sunetul si avand grija de tratatia bajetilor, cu cafele sau suc.

Ionut este un foarte bun prieten al nostru, am devenit foarte buni prieteni de-a lungul timpului, petrecand foarte multa vreme impreuna, atat in barul unde activa precum si in alte locuri...nu pot sa uit cat am ras cu el de atatea ori, am fost impreuna la mare, la munte. El este de asemenea responsabil pentru filmarile concertelor Dies Irae din ultima vreme. Este pus la treaba de fiecare data.



Nu pot sa uit vacanta petrecuta la mare, prin 2002 cred, alaturi de cei doi, impreuna si cu Radu si Kim, la 2 Mai, atunci cand am vazut un hippiot distrus care umbla cu Mersul Trenurilor in brate pe plaja, imbracat in Iisus, am mers in Vama Veche si ne-am imbatat ingrozitor...si cate nu am facut. Descoperisem in 2 Mai un joc mecanic de genul "testeaza-ti forta" , dotat cu o bila de cauciuc in care trebuia sa lovesti cat mai tare cu pumnul. Iar daca loveai bine se auzea o voce super hilara, care spunea "Ai dat cu ghioaga, ai omorat-o!":))
Era perioada in care nu ne sinchiseam de confortul atat de necesar acum, dupa o anumita varsta (cred ca am cam imbatranit si noi:)). Si in 2 Mai sau Vama Veche am mers mereu cu placere, departe de zgomotul agasant al statiunilor "de top" de pe litoral.
Cred ca la Green Hours vom merge mereu cu placere, chiar daca la vreun moment dat nu vom mai repeta acolo, pentru ca avem acesti prieteni - acum de fapt acolo a ramas doar Nicu Galie - si ne vom aduce aminte de serile petrecute in ambianta delicata a concertelor de jazz sau acid. Sau de paharele cu whisky si de shot-urile sau cocktail-urile pregatite excelent de Ionut...