"Magia" calatoriilor

Sa ne aducem aminte de festivalurile de rock ale tineretii...ce tari erau...bineinteles, urmam in anii 90 acel circuit binecunoscut al festivalurilor din tara: Campulung, Piatra Neamt, Iasi, Turnu Magurele, Bistrita, etc.
Era bine ca atunci inca se organizau o gramada de concerte. Acum sper sa fie si mai multe cluburi, vom vedea noi anul asta.
Ideea era atunci ca noi, fiind destul de mici ca varsta (aveam cu totii in jur de 18-20 de ani) eram sponsorizati de parinti, nu aveam masini personale si trebuia sa calatorim cu trenurile inghetate, la clasa a II a, alaturi de tot felul de personaje care mai de care mai pitoresti.
Sunt o gramada de amintiri...Marian venea mereu cu multi prieteni, iar o data, datorita lor, ne-am petrecut o noapte pe acoperisul hotelului din Buzau, intr-o vara torida din 1997. Pur si simplu am scos cateva saltele si am dormit sub cerul liber. Fara sa fim foarte deranjati.
Pe tren speriam pana si rromii...Marian adusese la un moment dat un casetofon cu baterii si asculta cu cativa prieteni de-ai lui, pe hpolul vagonului, Painkiller al trupei Judas Priest. In acelasi timp, le canta versurile unei gramezi de rromi obositi si amarati, care urcasera la o statie meschina din Moldova. "this is the painkiller, he is the painkiller". Saracii oameni nu mai intelegeau nimic si erau din ce in ce mai speriati. Asta da sperietura, nu? Si pe langa rromi mai erau si ceva tarani care duceau agoniseala pamantului in pietele din orasele invecinate. La fel de terorizati de sonoritatile metalice ce izvorau din casetofonul de mana a 14a.

La Campulung ne-am intoxicat la un festival cu mancarea oferita de fantasticii organizatori. A urmat o diaree toatala pentru toate trupele aflate in concursul respectiv. hotelul gemea la propriu. Iar cei care nu au avut probleme in acea seara terminala a concursului/festival au patit-o pe trenul de intoarcere (va spun ca si eu am fost unul din cazurile acestea nefericite):))

O formatie de rock presupune acel living rock'n'roll cu sex'n'drugs. Ei bine, multe din aventurile noastre presupuneau foarte multa caterinca, bine condimentata de Fiu si de Radu, managerul respectiv vocalul trupei.
Uneori nici nu mai puteam adormi pana dimineata, pentru ca strangeam in camerele noastre de hotel si pe ceilalti membri ai formatiilor de metal.


Mai scriem despre festivaluri, sunt o gramada de poze ce d-abia asteapta sa intre pe acest blog.

Cititi astazi, pe blogul meu, despre o manastire mai putin obisnuita din Maramures.