De 5 ani...in fiecare duminica!

Repetitiile cele mai importante ale trupei Dies Irae ( si ale proiectului nostru, Phobia), s-au desfasurat mereu duminica...Duminica dimineata, la ora 9 sau 10, asta de vreo 5 ani si mai bine, de cand repetam in clubul Green Hours din Bucuresti. Si chiar daca prin Green e vreun eveniment duminica...gasim loc de repetitii...cel mai des in ultima vreme acasa la Kim. Conectam chitarile la un mixer care este pus la lucru prin placa de sunet externa si foarte potenta pe care Kim o poseda.



Foarte placut e faptul ca acum putem face repetitii intr-un bar de jazz, acolo unde duminica dimineata socam barmanii,cantand metal extrem mai bine de 3 ore, cu cate o cafeluta buna pe masa. Vara, iesim dupa repetitii pe terasa atat de familiara noua, langa libraria Humanitas, in curtea de la Green Hours...si mai bem cate un suc, adapostiti la umbra copacului batran de langa bar.

Repetitiile sunt mereu pline de surprize. Cand nu gasim in bar toate sculele trebuincioase pentru desfasurarea repetitiilor, apelam la nea Saramat, un meserias mai in varsta care lucreaza acolo, in curtea de la Green. Si el ne furnizeaza toate "instrumentele" electrice de care avem nevoie (prelungitoare, etc.).

Cel mai frumos e cand mai se gaseste vreun chelner sau vreun barman sa adoarma pe canapele la Green (bine, asta nu s-a mai intamplat de ceva timp) si noi il trezim intr-un vacarm de nedescris, cu primele tobe batute de Victor. Ne leaga de acest bar foarte multe amintiri, nopti nedormite, compozitii multe si bere in serile de vara, la vreun concert de chitara clasica pe terasa, sau iarna - la acid jazz, jos la subsol.



Ne-am imprietenit cu administratorul din acest bar si cu patronul lui, domnul Voicu Radescu, in urma cu 5 ani. Administratorul, Nicu Galie, era fan declarat al trupei Dies Irae de mai multi ani, iar intalnirea cu el s-a produs absolut din intamplare, printr-un concurs fericit de imprejurari. Apoi l-am cunoscut pe alt prieten bun, Ionut, barman in Green si pe Voicu, patronul. Dar despre ei vom mai vorbi in acest jurnal. Poate intr-o noua duminica...

Pentru ca astazi e luni si incepe o noua saptamana pentru Dies Irae.

Astazi, pe blogul meu, puteti citi si despre o ramasita aberanta a parcurilor comuniste, in cartierul Colentina din Bucuresti.